Ganduri pe colt de pagina
.. Cu ceva ani in urma eram invitat cu sotia la un Revelion, in casa unor prieteni stabiliti in Belgia, la Waterloo.
Era prima data cand le treceam pragul si evident, prima impresie e definitorie.
Am evaluat cu ochiul arhitectului casa : structura moderna - betoane - finisaje proaspete, rumegus, carton, sticla si mult rigips.
Dar de cum am intrat in livingul larg, pe un perete generos, se itea un sarman trecator, usor recognoscibil, cu o saracacioasa desaga in spinare. Ca un popa de tara..
Venea de nicaieri si traversa spre niciunde. Ca Ivan Turbinca..
- Uite ce Iancut frumos au gazdele noastre ! - a exclamat nevasta-mea, pironindu-se indelung in fata omuletului cu desaga..
.. M-am simtit dintr-o data ACASA.. Printre paginile lui Creanga.. In Atelierul din cheiul Dambovitei din spatele Primariei Bucurestilor..
.. Cu un sfert de veac in urma..
.. Hohotul molipsitor al amfitrionului se rostogoleste sonor peste “juiful errant” al lui Moustaki si printre rubiniile licori din borcanele de iaurt..
.. Un Pitic supradotat, scapat din culisele vajnicei Printese Turandot, ne indeamna cu gesturi obscene, sa traversam si noi, laolalta cu bravii companioni, desertul socialist al efemerei noastre existente..
.. Eram pe taramul fermecat al tineretii noastre efervescente, in care totul era posibil..
.. Trecatorul era nemuritor si invers. Salbateca dihotomie..
.. Pe frumoasa hartie granulata, de Letea, in ipsos, in bronz..
.. In lemn sau in piatra..
.. nemurirea bea cot la cot cu noi, la masa, din trecatoare pahare improvizate..
.. Nimic n-ar fi putut opri juvenila noastra jubilatie in fata drumurilor confuze care se deschideau fara noima inaintea vietilor noastre : Calea, Trecerea, Cumpana, Credinta, Rasul, Fiinta, Jocul, Viata si Moartea..
.. Toate alunecau acolo in Atelirul din buza garlei de la Izvor, printre ascutitele discutii kantiano-hedeggeriene asupra Timpului..
.. Revenind la Waterloo, vad ca acolo unde Napoleon, marele Imparat, a cam luat-o in freza fara drept de apel, demnul urmas al humulesteanului nostru, traverseaza intelept, cu fruntea sus, Nemurirea banala a unui Spatiu si Timp inexistent..
.. In urma lui, in cascada amintirii, rasuna un hohot de ras sanatos..
.. Si - bineinteles - inconfundabil..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu